/Bilanțul lunii – 41 de spectacole în miniatură

Bilanțul lunii – 41 de spectacole în miniatură

Cam cu asta m-am ales. A fost o lună plină, în care arareori am avut timp să respir. Care sunt cele 41 de episoade care compun puzzle-ul meu sentimental? Păi să le luăm pe rând…

– Am comentat 25 de meciuri de la Campionatul European de fotbal. Au fost lucruri bune, au fost și mai puțin bune, au fost critici, au fost laude. Una peste alta a fost ceva superb pentru mine. Rămâne colecția de amintiri de după niște meciuri pe care abia acum încep să le revăd și să îmi constat o serie de erori. Sunt multe jocuri care mi-au rămas aproape de suflet, însă e greu acum să fac selecția de rigoare. Totuși se detașează Franța – România, înțelegeți de ce. Desigur că mi-aș fi dorit să comentez finala, dar pentru mine Euro 2016 s-a încheiat mai devreme. Nu e nimic, pentru data viitoare mă voi pregăti mai bine…

– Am comentat 11 meciuri de la Campionatul European de baschet masculin, rezervat țărilor mici. Inedit! Am comentat o Armenie cu 3 americani, printre care și cel mai bun apărător din Euroligă. Dar și Malta – Gibraltar. Desigur că mi-aș fi dorit să comentez finala, însă astrele s-au așezat altfel. Nu am fost, în această lună, pe traiectoria finalelor și pace…

– Am fost la o piesă de teatru și apoi mi-am așternut gândurile. O cronică de spectator, dar care a fost savurată de actori și de specialiști. De aceea vă rog să îmi permiteți inclusiv această adăugire la spectacolele mele miniaturale…

– Am susținut în catedră teza de doctorat. Cu succes! Altă abordare, alt public, altă lume. M-am simțit satisfăcut din mai multe motive. M-am calificat pentru etapa a doua a disputei cu știința și cu cercetarea. Nu e mare lucru, știu, dar pentru mine înseamnă depășirea unui hotar…

– Am moderat Gala Federației Române de Box, care a împlinit vârsta de 90 de ani. Papion, costum, ca în ring. Eticheta se cere respectată. Nu am avut corzile ringului, dar a fost marfă…

– Am prezentat inaugurarea Casei Olimpice de la Chișinău. S-a dezvelit statuia Excelența Olimpică, s-au spus discursuri, tăierea panglicii etc. Parcă nu m-am făcut de râs…

– Am fost prezentator la un spectacol inedit, pe scena Teatrului Național de Operă și Balet ”Maria Bieșu” din Chișinău. La cerise sur le gateau. De aia am luat și poza de acolo, deoarece a trebuit să fac simbioza între artă și olimpism. Unii spun că mi-ar fi reușit. Pentru mine a fost ceva ce nu mi-ași fi putut imagina. Sa mă aflu pe aceeași scenă cu vedetele Teatrului de Operă și Balet din Viena. Ireal de frumos.

Cam asta a fost. Pentru unii mult, pentru alții nimic, iar pentru mine doar realitatea.

E timpul să îmi îndes bagajele, visele și năzuințele în valijoara de călător și, măcar pentru următoarea lună să devin un soț și tată mai prezent acasă.