/Carte despre hochei (IV) – ultima ”bucată” de istorie

Carte despre hochei (IV) – ultima ”bucată” de istorie

Așa cum am afirmat, varianta ”1970” a Patinoarului gălățean a însemnat o arenă în aer liber, cu un farmec aparte, în ale cărei tribune lumea venea cu mare plăcere. Construcția s-a închis sub forma unei săli în anul 1978, lucrările fiind accelerate pentru un alt obiectiv major. Prima competiție desfășurată ”sub acoperiș”, pe patinoarul gălățean, a fost un turneu amical, foarte puternic de altfel, în care echipa națională a României a întâlnit formațiile sovietice Salavat Yulaev și Dinamo Riga, dar și naționalele Poloniei sau Chinei.

Un an mai târziu, în 1979, Galațiul urma să reintre pe harta hocheiului internațional, deoarece îi fusese încredințată găzduirea Campionatului Mondial, grupa valorică B. Regulamentele internaționale, la acest nivel, nu mai permiteau disputarea meciurilor în aer liber, trendul fiind ca hocheiul să intre în sală, în epoca respectivă.

Față de 1970, exigențele se schimbaseră. Competiția mondială însemna și criteriu de calificare la Jocurile Olimpice din 1980, iar România urma să fie printre pretendente. Suntem, să nu uităm, în perioada în care echipa națională a țării noastre bifa prezențe la turneele olimpice, iar la Campionatele Mondiale avea prestații constant bune.

Ediția 1979 a Campionatului Mondial de la Galați, nu a fost ocolită, nici ea, de ”ricoșeuri” politice. China și Coreea de Sud se aflau în plin război politic și diplomatic, așa că tensiunile dintre cele două au forțat schimbarea regulamentelor de desfășurare. În premieră, la Galați în 1979, al doilea eșalon valoric al hocheiului mondial a fost extins de la 8 la 10 echipe, tocmai din motivul anunțat. China și Danemarca au urcat în grupa B, care, în noul format, a cuprins două serii preliminare de câte 5 echipe fiecare. Primele două mergeau la Jocurile Olimpice din 1980, dar și în turneul play-off pentru promovare în grupa A. Ultimele din fiecare serie preliminară retrogradau în grupa C.

Iată care au fost rezultatele înregistrate la Campionatul Mondial de la Galați, din 1979, grupa valorică B, competiția având loc între 16 și 24 martie:

Seria 1

16 martie

Ungaria – Germania Democrată 2-10

România – Austria 7-7

17 martie

Austria – Ungaria 4-3

Danemarca – Germania Democrată 1-9

18 martie

România – Danemarca 4-1

19 martie

România – Ungaria 8-4

Austria – Germania Democrată 0-7

20 martie

Ungaria – Danemarca 1-3

21 martie

Austria – Danemarca 4-3

România – Germania Democrată 3-4

Clasament:

1 Germania Democrată 4 4 0 0 30-6 8
2 România 4 2 1 1 22-16 5
3 Austria 4 2 1 1 15-20 5
4 Danemarca 4 1 0 3 8-18 2
5 Ungaria 4 0 0 4 10-25 0

 

Seria a II-a

16 martie

Norvegia – Elveția 5-1

Japonia – Olanda 5-6

17 martie

Olanda – Norvegia 8-1

China – Elveția 4-6

18 martie

Japonia – China 9-3

19 martie

Japonia – Norvegia 3-4

Olanda – Elveția 5-2

20 martie

Norvegia – China 6-1

21 martie

Olanda – China 10-0

Japonia – Elveția 3-4

Clasament:

1 Olanda 4 4 0 0 29-8 8
2 Norvegia 4 3 0 1 16-13 6
3 Elveția 4 2 0 2 13-17 4
4 Japonia 4 1 0 3 20-17 2
5 China 4 0 0 4 8-31 0

 

Foarte interesant, în această grupă, a fost duelul asiatic dintre Japonia și China, dat fiind faptul că hocheiștii celor două reprezentative aveau un stil diferit de joc și chiar de patinaj, față de al europenilor. Olanda, Norvegia, România și Germania Democrată s-au calificat pentru Jocurile Olimpice de la Lake Placid (SUA), din 1980. Cele patru selecționate urmau să încrucișeze crosele și în turneul final de la Galați, pentru locul promovabil în grupa A a Campionatului Mondial. Ultimele două clasate din fiecare grupă mergeau la turneul de consolare, iar Ungaria și China au retrogradat direct în grupa C.

Rezultatele din play-off:

23 martie

Germania Democrată – Norvegia 9-2

România – Olanda 2-3

24 martie

Germania Democrată – Olanda 3-4

România – Norvegia 3-2

Clasament:

1 Olanda 3 3 0 0 15-6 6
2 Germania Democrată 3 2 0 1 16-9 4
3 România 3 1 0 2 8-9 2
4 Norvegia 3 0 0 3 5-20 0

 

În alcătuirea clasamentului au contat și meciurile directe, dintre calificate, înregistrate în seriile preliminare. Astfel, România a intrat în careul de ași cu o înfrângere în fața hocheiștilor est-germani. Eșecul cu Olanda, din prima etapă a patrulaterului, ne-a privat de șansa promovării, iar victoria cu Norvegia a fost una de palmares. Formația noastră a cucerit simbolicele medalii de bronz, însă în ierarhia planetară, incluzând și echipele din prima grupă valorică, ocupasem locul 11, oricum unul onorant. Olanda a promovat în grupa valorică A, la finele competiției de la Galați. Dacă vi se par surprinzătoare rezultatele înregistrate de hocheiștii batavi, trebuie făcută precizarea că ”Portocala mecanică” a utilizat două linii complete compuse din jucători de origine canadiană.

Rezultatele turneului de consolare au fost următoarele:

23 martie

Danemarca – Elveția 1-3

Austria – Japonia 2-3

24 martie

Danemarca – Japonia 4-11

Austria – Elveția 2-7

Clasament:

13 Elveția 3 3 0 0 14-6 6
14 Japonia 3 2 0 1 17-10 4
15 Austria 3 1 0 2 8-13 2
16 Danemarca 3 0 0 3 8-18 0

 

La fel, în alcătuirea clasamentului au intrat și partidele directe din seriile preliminare.

Lotul echipei naționale de hochei pe gheață a României, care ne-a reprezentat la Campionatul Mondial de la Galați, ediția 1979, a fost compus din următorii jucători, pe care îi enumerăm mai jos.

Portari: HUȚAN Gheorghe (Dinamo București), NETEDU Valerian (CSA Steaua București), MORARU Vasile (CSA Steaua București)

Fundași: POPESCU Mihai (CSA Steaua București), JUSTIAN George (CSA Steaua București), GALL Sandor (SC Miercurea Ciuc), ANTAL Elod (SC Miercurea Ciuc), HĂLĂUCĂ Alexandru (CSA Steaua București), MOROȘAN Doru (Dinamo București)

Atacanți: BARTALIS Lajos (Dinamo București), NISTOR Constantin (CSA Steaua București), CAZACU Traian (CSA Steaua București), NAGY Bella (Dinamo București), AXINTE Dumitru (Dinamo București), SOIOM Laszlo (Dinamo București), COSTEA Marian (Dinamo București), OLENICI Adrian (CSA Steaua București), HUȚANU Vasile (CSA Steaua București), TUREANU Doru (Dinamo București), PISARU Marian (Dinamo București), NAGY Zoltan (Dinamo București)

Antrenori: IONESCU Ștefan, CRIHAN Virgil, TIRON Ioan

Doctor: IGNAT Virgil

Observăm că liniile erau foarte echilibrate și omogene. La momentul respectiv nu conștientiza nimeni că România avea să obțină ultima calificare la un turneu olimpic de hochei pe gheață. După Galați 1979, competiție care a asigurat prezența naționalei noastre la Jocurile Olimpice de iarnă de la Lake Placid (SUA), din 1980, nicio altă generație românească de hocheiști nu a mai reușit această performanță. Iar pentru a continua paranteza, să amintim și că la Lake Placid echipa națională de hochei pe gheață a României avea să obțină un uluitor loc 7.

Mai trebuie precizat și că, în onoarea Campionatului Mondial de la Galați, din 1979, Poșta Română a emis o marcă filatelică sub forma unui timbru poștal cu o valoare inestimabilă pentru colecționari și pentru specialiști.

Iată deci alte valori simbolice care pot fi atribuite și atașate unei ediții de Campionat Mondial desfășurate la Galați. România obținea, pe țărmul danubian, ultima calificare olimpică, o performanță, la care, actualmente, doar visăm utopic, fără a jigni actuala generație care ne reprezintă.

Pe de altă parte, povestea mea se completează și se îmbogățește cu amănunte pe care chiar cititorii mi le aduc la cunoștință. Pe această cale am aflat că atunci, în 1979, copiii gălățeni mergeau la Hotel Turist, unde erau cazate echipele străine. Puștii primeau crose, pucuri și alte părți de echipament pe care jucătorii nu le mai foloseau. Astfel ”pavoazați” ei încingeau apoi ad-hoc meciuri de hochei pe străzile gălățene. Ce frumos! Poate că și din această cauză, iată, cartea trebuia să ajungă la public, fie măcar în variantă electronică. De asemenea, am mai aflat și că interesul publicului a fost enorm, așa că specula cu biletele de intrare în patinoar a fost înfloritoare, la Campionatul Mondial din 1979.

Sigur că partea de istorie are nuanța ei, suavă și irepetabilă. Nu am redactat acest conținut de început, pentru lucrarea de față, în scop de comparație sau paralelă. Epocile nu se pot compara sub nicio formă, iar situația contextuală, sportivă și nu numai, este eminamente diferită față de ceea ce odinioară avea putere de adevăr.

Totuși, pentru a-l parafraza pe marele istoric Nicolae Iorga, ”cineva care nu-și cunoaște istoria, este ca un copil care nu-și cunoaște părinții”. Autorul consideră că, pentru a înțelege Campionatul Mondial de la Galați, ediția 2017, este obligatoriu să parcurgem, fie și măcar succint, cele două ediții precedente ale Campionatelor Mondiale, găzduite de urbea gălățeană. Fiecare are specificul ei, frumusețea ei, metafora ei. La fel cum și actuala ediție va avea, la rându-i, specificul ei, frumusețea ei, metafora ei…

Datoria noastră, de jurnaliști martori la această competiție, este aceea de a consemna pentru mai departe, pentru cei care peste 50 sau 100 de ani, vor fi interesați de recuperarea istorică a faptelor și a datelor. De aceea sperăm, ca dumneata, stimate cititor, să găsești în efortul de redactare al prezentului material, o valoare documentară, în primul rând, dincolo de sentimentul pe care, de asemenea sperăm, să îl resimți din parcurgerea, pagină cu pagină, a cărții de față.

Celelalte episoade ale poveștii pot fi citite la următoarele linkuri:

http://cristianfrisk.ro/2017/09/07/carte-despre-hochei-ii-istoria-tangentei-galatene-campionatului-mondial/

http://cristianfrisk.ro/2017/09/06/carte-despre-hochei-cuvant-din-partea-autorului/

http://cristianfrisk.ro/2017/09/05/prefata/