/Am trăit s-o văd și p-asta! Kaiac-canoe pe uscat

Am trăit s-o văd și p-asta! Kaiac-canoe pe uscat

Am participat astăzi, în calitate de crainic, la Cupa Danubius de kaiac-canoe. La mine, la Dunăre, la Turnu Măgurele. Nu mă sfiesc și nici nu mi-e rușine să spun că sunt și de acolo, iar copilăria mea se bazează pe imagini din localitatea amintită.

Nu știu cum se face, dar aproape de fiecare dată când particip pe la câte ceva, se petrec lucruri ”ciudate”, parcă făcute să fie montate apoi ca subiect de blog. Nici Cupa Danubius nu a făcut excepție.

Întâi să precizez că probele au fost organizate pe cursul fluviului Dunărea, contracronometru, cu plecare în amonte, întoarcere și sosire în aval. Acest fapt, din start, a făcut competiția să aibă un caracter special, dificultatea și complexitatea curselor fiind lesne de înțeles și de către nespecialiști.

După ceva stropi căzuți de dimineață, a ieșit soarele, iar la 10.00 am dat startul primei probe. Am ieșit și eu în larg la bordul unei bărci de asistență, promenada pe Dunăre fiind și pentru mine un punct de atracție.

La vreo oră și ceva de la startul Cupei, vântul de contră a devenit foarte puternic, valurile mari afectând stabilitatea și direcția sportivilor. Cu Dunărea nu e bine niciodată să te pui, așa că pista nautică a devenit impracticabilă. Organizatorii au luat decizia de a suspenda cursele pe apă, iar competiția de kaiac-canoe a continuat… pe uscat. Deoarece tot veniseră de la sute de kilometri depărtare (Arad, Timișoara, Tulcea sau Galați), sportivii au alergat într-un cros cu start în bloc, pe fiecare probă, pe distanța de doi kilometri. La probele de dublu s-a alergat în sistem ștafetă, iar antrenamentul a fost, astfel, realizat.

La festivitatea de premiere ne-a murat serios și o ploaie repezită de toamnă, dar totul a fost bine până la urmă. Nici nu au prea mare importanță clasamentele. Este o butadă, dar cred că la Cupa Danubius toți cei prezenți au fost câștigători.

Un cuvânt frumos despre baza nautică de pe malul Dunării, care este o bijuterie. Cu toate acestea, CSS Turnu Măgurele a fost înghițit de CSS Alexandria, decizie de la centru, iar la baza-hotel nu sunt deblocate posturile necesare angajării oamenilor care să deservească. Deh, ca la noi. Profesorii fac eforturi și stau în bază cu rândul, gospodărindu-se cu forțe proprii.

M-am simțit super în lumea și în compania celor de la kaiac-canoe, amintindu-mi că, nu demult, am scris o carte de istorie dedicată acestui sport. Proximele competiții de kaiac-canoe sunt Cupa României, la Bascov, dar și Cupa Olimpia, la Snagov, pe 1 octombrie. La cea din urmă am fost invitat și voi onora.

Am simțit nevoia să scriu un pic mai nonconformist despre ziua de azi și Cupa Danubius, înainte de a aborda stilul serios, solicitat de unii parteneri. Sper să nu fi dat greș.

Închei prin aceeași afirmație. Sunt turnean, iubesc Dunărea și nu ascund aceste lucruri…