/Cantonament Mondial

Cantonament Mondial

Începe Campionatul Mondial de fotbal din Rusia, prilej și pentru mine de a redeschide blogul și de a posta ceva, înainte de uvertură.

Nu am să mă aventurez în pronosticuri și nici nu voi avea o favorită certă. Voi încerca să trăiesc fiecare clipă a acestui Campionat Mondial, la microfon sau ca spectator.

Este o mare onoare pentru mine că voi comenta al doilea Campionat Mondial consecutiv la Moldova 1, postul public din Republica Moldova. Nu promit marea cu sarea, ci doar că voi încerca să fiu eu însumi și să îmi fac meseria cum știu mai bine.

Poate că mulți se vor întreba de ce fotbal? Pentru că acesta, alături de oină, este primul sport cu care am luat contact, încă de la grădiniță. De aceea, indiferent că apoi s-a mai variat spectrul sportiv, fotbalul și sportul național al românilor rămân mereu vibrante pentru mine.

Campionatul Mondial, indiferent de forma în care îl trăiesc, reprezintă o întoarcere în copilărie. Deci permiteți-mi să forțez comparația și să transform fotbalul de la Mondialul rusesc într-un spațiu humuleștian. În copilărie, toate marile evenimente școlare (admitere la liceu, bacalaureat, admitere la facultate, licență) au fost în ciclu cuaternar exact în ani de Mondial. Iar pe linie școlară, chit că aveam puțin timp de învățat din cauza turneelor finale, am reușit mereu, cu brio…

Acest Campionat Mondial pentru care voi intra într-un veritabil cantonament este, ce groaznic sună, primul fără tata. Acum patru ani, la precedentul Mondial, tata și mama descindeau la Chișinău ca să îl vadă pe nepoțelul Ștefan, născut pe 1 iunie 2014. Fane al meu avea câteva zile, iar ei veniseră cu o rutieră de linie. Când s-au dat jos, undeva în centru la Chișinău, pe un ecran gigant, eu taman strigam cât puteam de tare la golul marcat de Costa Rica în poarta italienilor. De undeva de sus, din albastrul boltei cerești, sper ca tata să mă audă comentând acest Mondial. Atunci a fost tare mândru și spunea că nimic nu îl poate face mai fericit decât să își audă băiatul comentând și să își vadă nepotul abia născut.

Este și primul Mondial fără Cristian Țopescu…

Lucrurile s-au schimbat acum. Fane are patru ani și deja mă ”ajută” la documentare și știe că tata comentează Mondialul din Rusia. Cine va câștiga, pentru mine nici nu contează. Vreau să cred că atunci când vom trage linie, în seara zilei de 15 iulie, vor exista mai mulți câștigători: eu și telespectatorii.

Campionatul Mondial de fotbal din Rusia nu este decât o primă provocare a acestei veri care se anunță fierbinte și plină. Sunt acreditat la Europenele unificate de la Berlin/Glasgow, din luna august, unde voi privi în special natație și ciclism. Apoi, la finele lui august și începutul lui septembrie, la București avem Campionatul Mondial de rugby juniori U20, grupa a doua valorică, unde sper să fac și eu ceva util.

Deocamdată însă, cu toate pânzele sus, navigăm prin apele de Mondial. Rusia – Arabia saudită, deschiderea, azi la ora 18.00. Eu intru în pâine mâine, cu Egipt – Uruguay și Spania – Portugalia. Adică două dintre cele 64 de meciuri superbe ce urmează…

 

TAGS: